Birou Management Calitate

Banarie Lăcrămioara Manuela – Sef Birou Managementul calității serviciilor de sănătate

TELEFON: 0237/640777 INTERIOR: 168
EMAIL: bmc@spitaladjud.ro

RMC este responsabil cu coordonarea implementării sistemului de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului la nivelul unității sanitare și are următoarele atribuții principale:

  1. a) planifică, organizează, coordonează și monitorizează întreaga activitate privind implementarea sistemului de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului la nivelul unității sanitare;
  2. b) coordonează și controlează funcționarea structurii de management al calității serviciilor de sănătate;
  3. c) analizează și avizează procedurile interne ale structurii de management al calității serviciilor de sănătate, care se aprobă potrivit reglementărilor legale în vigoare;
  4. d) elaborează și supune aprobării conducătorului unității sanitare planul anual de formare și perfecționare profesională a personalului din subordine;
  5. e) coordonează și monitorizează elaborarea documentelor calității la nivelul unității sanitare;
  6. f) coordonează elaborarea și avizează planul de management al calității serviciilor de sănătate de la nivelul unității sanitare;
  7. g) coordonează și monitorizează activitățile legate de asigurarea și îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate desfășurate de către responsabilii desemnați la nivelul fiecăreia dintre structurile unității sanitare;
  8. h) monitorizează activitățile legate de asigurarea și îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate desfășurate de către comisiile, consiliile și comitetele constituite la nivelul unității sanitare, în colaborare cu coordonatorii acestora;
  9. i) elaborează și înaintează spre aprobare conducătorului unității sanitare rapoarte periodice privind activitatea structurii de management al calității serviciilor de sănătate;
  10. j) coordonează și monitorizează activitățile privind raportarea și monitorizarea evenimentelor adverse asociate asistenței medicale;
  11. k) colaborează cu șefii celorlalte structuri din cadrul unității sanitare în vederea implementării sistemului de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului;
  12. l) asigură comunicarea  permanentă  cu  responsabilul  regional  cu  acreditarea  desemnat  prin  ordin  al președintelui ANMCS, precum și cu oficiul teritorial al ANMCS.

(4) RMC participă, fără drept de vot, la ședințele comitetului director pentru a prezenta aspectele relevante ale procesului de îmbunătățire a calității din întreaga unitate sanitară și a consilia conducerea spitalului cu privire la impactul deciziilor luate asupra managementului calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului.

Biroul de management al calitatii serviciilor de sanatate

Extras din Ordinul nr. 1312/250/2020 privind organizarea si functionarea structurii de management al calitatii serviciilor de sanatate ın cadrul unitatilor sanitare cu paturi si serviciilor de ambulanta, ın procesul de implementare a sistemului de management al calitatii serviciilor de sanatate si sigurantei pacientului
Structura de management al calității serviciilor de sănătate are ca principal obiectiv implementarea la nivelul unității sanitare cu paturi sau serviciului de ambulanță a sistemului de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului.
(2) Rolul structurii prevăzute la alin. (1) constă în planificarea, organizarea, coordonarea, îndrumarea metodologică și monitorizarea activităților privind asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului.
(3) Controlul activităților privind asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului este responsabilitatea conducătorului unității.
Art. 5. – Pentru  realizarea  obiectului  său  de  activitate,  structura  de  management  al  calității  serviciilor  de sănătate desfășoară următoarele activități principale:

a) elaborarea, împreună cu celelalte structuri din unitatea sanitară, a planului de management al calității serviciilor de sănătate, precum și coordonarea și monitorizarea implementării acestuia;

b) evaluarea periodică a stadiului de implementare a planului de management al calității serviciilor de sănătate și a nivelului de conformitate cu standardele și cu cerințele de monitorizare postacreditare, adoptate de către ANMCS;

c) informarea periodică a conducerii și a personalului din cadrul unității sanitare cu privire la nivelul de implementare a planului de management al calității serviciilor de sănătate și, după caz, actualizarea acestuia;

d) coordonarea și monitorizarea elaborării de către structurile de la nivelul unității sanitare a documentelor calității;

e) asigurarea instruirii și informării personalului din cadrul unității sanitare cu privire la organizarea și implementarea sistemului de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului;

f) măsurarea și evaluarea calității serviciilor furnizate de către unitatea sanitară, inclusiv investigarea nivelului de satisfacție a pacienților;

g) coordonarea și controlul activității de colectare și de raportare, conform legislației în vigoare, a datelor și documentelor necesare în procesul de implementare a sistemului de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului;h) coordonarea și controlul activității de analiză, evaluare și raportare a indicatorilor de monitorizare a conformității la cerințele standardelor ANMCS;

i) monitorizarea, centralizarea, analiza și raportarea către ANMCS a situațiilor legate de producerea evenimentelor adverse asociate asistenței medicale, precum și a altor informații necesare pregătirii evaluării unității sanitare sau monitorizării nivelului de conformitate cu standardele ANMCS;

j) coordonarea și participarea, alături de alte structuri din unitatea sanitară, la desfășurarea activităților de audit clinic;

k) îndrumarea responsabililor  de  riscuri  de  la  nivelul  structurilor  din  unitatea  sanitară  în  activitatea  de identificare și de management al riscurilor;

l) asigurarea consilierii conducerii în domeniul managementului calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului și participarea la elaborarea și implementarea politicii de calitate a serviciilor de sănătate la nivelul unității sanitare;

m) elaborarea și înaintarea către conducerea unității sanitare a rapoartelor periodice conținând propuneri și recomandări ca urmare a activităților desfășurate și a rezultatelor obținute;

n) monitorizarea elaborării, implementării și evaluării eficacității și/sau eficienței procedurilor și protocoalelor de bune practici clinice și manageriale.

Calitatea serviciilor medicale

Tot mai mulţi manageri consideră că principalul lor obiectiv constă în îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate. Aceasta se întâmplă deoarece majoritatea consumatorilor de servicii medicale nu mai acceptă în­grijiri de calitate joasă sau medie. Pentru o instituţie medicală care doreşte să se menţină pe piaţă, nemaivorbind de rentabilitate, singura soluţie este adop­tarea managementului calităţii totale. Calitatea este cea mai bună metodă de a menţine fidelitatea cetăţenilor faţă de sistemul de sănătate, cea mai eficace apărare împotriva concurenţei, care există deja între instituţiile medicale, şi singura cale de dezvoltare şi obţinere a profiturilor.
Care este conţinutul noţiunii calitatea serviciilor medicale, în ce con­stă esenţa ei?

  • Pacienţii sînt interesaţi ca serviciile să fie acordate cît mai operativ, să fie mai ieftine şi de o calitate mai bună;
  • Personalul medical este interesat în autoconfirmare materială şi morală (sala­riu, condiţii de lucru, perspectiva creşterii respectabilităţii instituţiei medica­le);
  • Structurile administrative de conducere ale sectorului medical – de altfel, cele mai inerte – sînt interesate cel mai mult de mersul liniştit al proceselor de reformare şi de respectarea elementelor gestiunii financiare existente, a organizării reglementării.

Calitatea serviciilor medicale este determinată ca îngrijire optimă a pacientului, bazată pe folosirea protocoalelor- standard de tratament (necesară, dar ca o condiţie a calităţii încă insuficiente), a serviciilor posibile, suplimentare, individuale în sistemul relaţiilor reciproce interpersonale, constructive medic-pacient.

In domeniul sănătăţii, prin calitate se înţelege, de asemenea, efectuarea corespunzătoare a intervenţiilor lipsite de riscuri, pe care societatea poate să le acopere din punctul de vedere al costurilor, care au capacitatea de a satisfa­ce nevoile şi aşteptările rezonabile ale pacientului şi de a produce un impact favorabil asupra morbidităţii, invalidităţii şi mortalităţii populaţiei. Calitatea înseamnă să faci lucrul potrivit în modul potrivit şi în timpul potrivit.

Într-o societate care devine tot mai informată, aşteptările pacienţilor se formează prin aprecierea tehnologiilor aplicate în diverse instituţii medicale, prin compararea calităţii comunicării, a condiţiilor hoteliere puse la dispoziţie şi a susţinerii psihologice a bolnavilor.

Calitatea nu se limitează doar la serviciile medicale, ci trebuie să se regăsească în orice activitate a instituţiei medico-sanitare.
Calitatea necesită implicarea conştientă a tuturor angajaţilor din in­stituţie.
Calitatea trebuie să fie percepută de pacienţi: este necesar ca institu­ţia medicală să ţină cont de nevoile consumatorului în activităţile de proiectare, producere şi prestare a serviciilor medicale calitative.
Calitatea presupune colaborare cu parteneri de calitate (instituţii me­dicale performante, furnizori de echipamente, medicamente, alimen­te calitative etc.).
Calitatea poate fi întotdeauna îmbunătăţită (se obţine cel mai uşor prin raportarea performanţelor proprii la cele ale celor mai puternici concurenţi sau parteneri).
Calitatea nu costă nimic în plus, ci presupune să faci lucrurile bine din prima oară.
Calitatea este un element necesar, dar el se poate dovedi insuficient, mai ales în situaţia cînd concurenţii sau partenerii acţionează în ace­eaşi direcţie.
În linii generale, managementul calităţii totale în cadrul sistemului de sănăta­te sau al unei instituţii medicale include trei componente majore .

  • Managementul politicii.
  • Crearea echipelor de gestionare a calităţii.
  • Asigurarea calităţii în activitatea cotidiană.

Responsabilii cu calitatea din instituţiile medicale trebuie:

  • să selecteze domeniile prioritare de activitate;
  • să elaboreze indicatorii de performanţă;
  • să informeze personalul cum să identifice şi să analizeze cauzele pri­mare ale problemelor;
  • să elaboreze contramăsuri şi să implementeze planuri de ameliorare a calităţii.

Calitatea în activitatea cotidiană a instituţiilor medicale trebuie să fie susţinută prin relaţia complementară dintre procesele interne de asigurare a calităţii serviciilor medicale şi acreditarea prestatorilor. Procesul de acreditare motivează instituţiile medicale de a întruni cerinţele de acreditare specificate doar între evenimentele de acreditare. Din aceste motive, acreditarea trebuie să fie suplimentată de sisteme de asigurare a calităţii în aşa fel ca să se asigure atît concordanţa cu standardele în timpul evenimentelor de acreditare, cît şi activităţile de ameliorare a calităţii între evenimentele de acreditare.

Managementul total al calităţii include realizarea următoarelor principii fundamentale:

  • Satisfacerea beneficiarilor;
  • Respectarea ciclului de gestionare a calităţii PEVA (planifică-efectuează-verifică-acţionează);
  • Medicina bazată pe dovezi;
  • Respectul pentru pacient.

Medicina bazată pe dovezi reprezintă utilizarea explicită, judicioasă, atentă a celor mai bune dovezi curente în luarea deciziilor privind îngrijirea individuală a pacientului.

Medicina bazată pe dovezi urmează patru etape:
Formularea unei întrebări clare referitoare la o problemă a pacientului;
Căutarea informaţiilor relevante în literatura de specialitate;
Evaluarea critică a dovezilor găsite din punctul de vedere al validită­ţii şi utilităţii;
Implementarea aspectelor utile găsite în practica clinică.

Pentru studierea problemei calităţii se foloseşte, de obicei, chestionarul de satisfactie pacient/apartinator:
Caracteristica social-igienică a pacienţilor;
Aprecierea ajutorului de ambulatoriu;
Aprecierea sănătăţii de către pacienţi;
Evaluarea activităţii staţionarului de către pacienţi;
Aprecierea asistenţei medicale;
Aprecierea relaţiilor medic-pacient-personal medical în general.